Noi...

Este putin ciudat tot ceea ce astazi traim, pretentiile sunt asa de mari, oamenii din ce in ce mai rai, egoisti, uitand adevaratele valori ale vietii...
Cum este posibil sa inchizi un copil de numai 17 ani intr-un ospiciu doar din vina ca este orb?..si cand te gandesti ca acum...acel copil de candva are 54 de ani. Ba chiar nu a mai fost vizitat de nimeni de ani de zile, rudele stand doar la 40 km departare.
Sau este normal ca un copil sa fie tinut intr-o camera timp de 12 ani?nestiind ce este iubirea, cum arata un zambet , o floare, ce inseamna sa te joci.
Sunt lucruri reale, auzite cu cateva zile in urma, lucruri ce ma fac sa cunosc oamenii mai bine.
Timpul nu a vindecat foarte mult...in cele din urma cu totii suntem oameni, avem drepturi egale si trebuiesc luate ca atare...
Poate ca as vrea sa ma intorc in acea lume de care vroiam sa scap cand eram mai mica:) unde nu stiam decat ca daca-mi scriu temele am voie sa ma joc toata ziua si ca mos' Craciun imi va aduce o papusa cu haine de schimb.
...SPER. ...si totusi sunt inconjurata de persoane care tin la mine, ce le iubesc.facunda-ne unii altora zilele mai frumoase :)